
De ce nu ai putut sa-mi oferi siguranta zilei de maine in care visele mele se simteau implinite?
De ce ai folosit cuvantul "iubire" cand sti ca nimic nu ma poate rani mai rau?
De ce vi suflet in preajma mea ca apoi sa-mi primesc palmi care ma aduc la realitate?
De ce nu vrei sa traim in visul prematur?
De ce "nu se poate"...cand noi ne iubim?De ce?
Si acum...privindu-mi sufletul...ma roaga sa-ti transmit ca-ti ofera toata iubirea pe care ti-o poarta...nu o mai vrea,il dor mult prea tare loviturile provocate de lacrimile sale...
Mi-a spus ca vrea sa-ti amintesti de el o viata...sa-ti amintesti ca primile simtiri si trairi ale sale i le-ai oferit tu...si ca tot tu l-ai ucis...
Ar mai vrea sa sti ca i-ai fost calauza in aceasta viata stearpa de sentimente,ca i-ai fost stea iar el ti-a fost cerul pe care ti-ai putut asterne toate visurile...
Imi mai sopteste subtil ca simte multe pentru tine,dar ca viata il forteaza sa taca si sa moara lent ...
Si acum vorbind si eu...in locul lui...iti spun doar ca acest suflet...te va iubi ANI LUMINA...caci in ai mei ochi ti-a pierit faptura...
Ai ramas amintirea mea fara glas...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu